Cinci minute: câteva întrebări standard despre cum te simți (sau despre copilul tău). Rezultatul îl vezi imediat, aici. Apoi alegi: îți alegi singur terapeutul din lista de mai jos, cu un apel de cunoaștere gratuit, sau ne spui preferințele și îți propunem noi unul în 24–48 h. Prima ședință, de regulă, în aceeași săptămână.
Sună la 112, la DepreHUB 0374 456 420 (gratuit, non-stop; adolescenți: 0374 461 461) sau la Telefonul Verde Antisuicid 0800 801 200 (gratuit, 19:00–07:00), ori mergi la urgențe. Clinica nu este un serviciu de urgență.
Așa știm ce scală să-ți arătăm și ce fel de terapeut să căutăm.
Pentru copii și adolescenți, chestionarul îl completează părintele, despre copil. Pentru adolescenții mai mari putem folosi și o scală completată de ei, la evaluare.
Două scale scurte, folosite de clinici din toată lumea. Nu sunt un diagnostic — sunt prima măsurare, față de care vom compara progresul. Răspunde spontan.
PHQ-9 are 9 întrebări despre dispoziție (somn, energie, interes, gânduri negre); scorul e între 0 și 27. GAD-7 are 7 întrebări despre îngrijorare și neliniște; scorul e între 0 și 21. Le folosesc medicii de familie și psihologii din Anglia, Olanda sau SUA la fiecare vizită, pentru că durează două minute și arată clar dacă o persoană se simte mai bine sau mai rău față de data trecută. Un scor mare nu înseamnă „boală”; înseamnă că merită să vorbim.
1. Interes sau plăcere scăzută în a face lucruri
2. Stare de deprimare, tristețe sau lipsă de speranță
3. Dificultăți în a adormi sau a dormi neîntrerupt — sau, dimpotrivă, somn prea mult
4. Senzație de oboseală sau lipsă de energie
5. Poftă de mâncare scăzută sau mâncat în exces
6. Părere proastă despre tine — sau sentimentul că ești un ratat ori că te-ai dezamăgit pe tine sau familia
7. Dificultăți de concentrare, de exemplu la citit sau la televizor
8. Mișcare sau vorbire atât de lentă încât alții ar fi putut observa — sau, dimpotrivă, agitație și neliniște, mai mult decât de obicei
9. Gânduri că ar fi mai bine să fii mort(ă) sau că ți-ai putea face rău în vreun fel
Și, tot în ultimele două săptămâni:
1. Senzație de nervozitate, anxietate sau tensiune
2. Incapacitatea de a opri sau de a controla îngrijorarea
3. Îngrijorare excesivă legată de diverse lucruri
4. Dificultate în a te relaxa
5. Neliniște atât de mare încât îți e greu să stai locului
6. Iritare sau enervare ușoară
7. Teamă că s-ar putea întâmpla ceva îngrozitor
17 întrebări pentru părinte, despre copii și adolescenți de 4–17 ani. Nu e un diagnostic; ne arată dacă e nevoie de o evaluare completă sau putem porni direct terapia. Gândește-te la ultimele săptămâni.
PSC-17 (Pediatric Symptom Checklist) e un chestionar scurt completat de părinte, folosit în cabinetele de pediatrie din lume ca prim filtru. Împarte întrebările în trei zone — emoțională (tristețe, frică), atenție (neliniște, concentrare) și comportament (conflicte, reguli) — și ne spune unde să ne uităm mai atent. Un scor peste prag nu e un diagnostic, ci semnalul că o evaluare completă ar fi utilă.
1. Este agitat(ă), nu poate sta locului
2. Se simte trist(ă), nefericit(ă)
3. Visează cu ochii deschiși prea mult
4. Refuză să împartă cu alții
5. Nu înțelege sentimentele celorlalți
6. Se simte fără speranță
7. Are dificultăți de concentrare
8. Se bate cu alți copii
9. Are o părere proastă despre sine
10. Dă vina pe alții pentru necazurile lui/ei
11. Pare să se distreze mai puțin
12. Nu ascultă de reguli
13. Se poartă ca și cum ar fi „mânat(ă) de un motor”
14. Îi tachinează / îi necăjește pe alții
15. Se îngrijorează mult
16. Ia lucruri care nu îi aparțin
17. Se lasă distras(ă) ușor
Scorul de azi e linia de bază: dacă mergi mai departe, la 6–8 ședințe repetăm exact aceleași întrebări și vedem, cu cifre, cât s-a schimbat. Rezultatul e calculat în browserul tău și nu e stocat nicăieri până nu alegi să continui.
Cu cât știm mai mult, cu atât propunerea e mai potrivită. Nimic nu e obligatoriu aici, în afară de format.
Terapeuții în supervizare clinică sunt psihoterapeuți atestați, cu formarea încheiată, care lucrează sub supervizarea unui psihoterapeut cu experiență — două perechi de ochi pe cazul tău, la un tarif accesibil. Terapeuții autonomi, la început de practică, au ieșit din supervizare și își construiesc practica; primesc cazuri potrivite nivelului lor. Indiferent de preț, ne asigurăm că fiecare terapeut primește clienții în funcție de nivelul lui de competență: cazurile complexe merg la terapeuți cu experiență.
Te sună coordonatorul clinic, în 24–48 h, cu propunerea de terapeut și primele intervale disponibile.
Coordonatorul clinic te sună în 24–48 de ore (în zilele lucrătoare) cu propunerea de terapeut. Dacă ai bifat gânduri de a-ți face rău, te sunăm în aceeași zi lucrătoare, până la ora 20. Între timp, poți citi cum măsurăm progresul.
Înapoi la prima paginăPHQ-9 și GAD-7: Spitzer, Kroenke, Williams și colab., Pfizer Inc.; libere de drepturi. PSC-17: Gardner, Murphy și colab., Massachusetts General Hospital; domeniu public. Traducerile sunt adaptate pentru claritate; scorurile respectă pragurile publicate. Instrumentele sunt de screening, nu de diagnostic.
Folosește filtrele ca să vezi cine lucrează pe problema ta, în ce format și în ce oraș. Toți sunt atestați COPSI și au acceptat protocolul de măsurare al clinicii. Nu afișăm ani, ore și stele — iată de ce; ne asigurăm că fiecare terapeut primește clienții în funcție de nivelul lui de competență. Cu oricare dintre ei ai, mai întâi, un apel de cunoaștere gratuit de 15 minute — ca să vezi dacă vă potriviți, înainte să plătești o ședință.
Nici anii de experiență, nici „orele de terapie”, nici recenziile nu prezic dacă îți va fi mai bine. Afișăm ce contează: nivelul de competență și cazurile pe care le primește fiecare.
170 de terapeuți, 6.500 de clienți, 17 ani de urmărire: rezultatele nu s-au îmbunătățit cu experiența.
Rugați să se compare cu colegii, un sfert dintre terapeuți s-au plasat în primii 10% și niciunul sub medie.
Clienții alocați după rezultatele măsurate ale terapeutului s-au ameliorat semnificativ mai mult (d = 0,75). Asta face clinica pe Ușa 2.
Preferința ta contează — de aceea poți alege singur și ai un apel gratuit de cunoaștere. Studiile citate, cu detalii: Psihoterapia nu e Tinder · întrebări frecvente.
Da — asta e Ușa 1. Filtrezi după problemă, format, preț, disponibilitate, gen și vârstă, apoi ai un apel de cunoaștere gratuit de 15 minute cu cine alegi. Dacă preferi să te ghideze un clinician, intră pe Ușa 2.
Terapeutul e atestat, dar lucrează cu un supervizor care îi vede cazurile: două perechi de ochi pe cazul tău. Primește doar cazuri potrivite nivelului lui, de aceea tariful e mai mic (150–200 lei). Terapeuții autonomi, la început de practică, au 200–250 lei; cei cu experiență au tariful pe profil.
Bifezi „Am nevoie de un tarif adaptat” la rezervare. Fiecare terapeut păstrează câteva ore pe săptămână la un tarif stabilit de clinică împreună cu el; nu îți cerem acte sau explicații, coordonatorul confirmă ora și tariful. Când orele adaptate ale unui terapeut sunt ocupate, îți propunem alt terapeut potrivit sau te punem pe lista pentru următoarea oră liberă.
Apelul de cunoaștere e gratuit; ședința e după nivelul terapeutului. Nu plătești la rezervare: după confirmare primești detaliile de plată (card, transfer sau numerar la cabinet). Toate tarifele sunt pe pagina de tarife.
Spui, și schimbăm terapeutul, fără explicații lungi. Iar dacă la 6–8 ședințe cifrele nu se mișcă, propunem noi o schimbare — de plan, de abordare sau de terapeut.
Pentru că nu prezic rezultatul. Într-un studiu pe 170 de terapeuți și 6.500 de clienți urmăriți 17 ani, rezultatele nu s-au îmbunătățit cu experiența (Goldberg et al., 2016). Când 129 de terapeuți au fost rugați să se compare cu colegii, un sfert s-au plasat în primii 10% și niciunul sub medie (Walfish et al., 2012). Recenziile măsoară cât de plăcut a fost, nu dacă ți-a fost mai bine (Daskivich et al., 2018) — și ar fi nedrepte: terapeuții noștri lucrează și în afara clinicii, iar cineva intrat în echipă luna trecută ar apărea cu „10 ședințe”. În schimb, alocarea după rezultatele măsurate ale terapeutului ameliorează semnificativ mai mult (Constantino et al., JAMA Psychiatry 2021, d = 0,75), iar preferința ta contează pentru cât rămâi în terapie (Swift et al., 2018). De aceea afișăm nivelul de competență, cazurile pe care le primește fiecare și măsurăm progresul. Detalii și studiile: Psihoterapia nu e Tinder.
Nu. E o orientare: îți arată dacă merită să ceri ajutor și pe ce ușă. Diagnosticul, dacă e nevoie de unul, se pune la evaluarea clinică.
Dacă te gândești să-ți faci rău sau ești în pericol, sună acum la 112 sau la Telefonul Verde Antisuicid 0800 801 200 (gratuit, 19:00–07:00) sau la DepreHUB 0374 456 420 (gratuit, non-stop). Clinica nu e un serviciu de urgență; dacă scala de intrare arată risc, te contactăm în aceeași zi lucrătoare, până la ora 20 (în weekend, luni dimineață).